Întregii Românii frumoase ♥
Motto: „Iar stejarul poporului meu tare ridică și azi în vânturi / Întunecata-i frunte și proaspăta lui frunză” – Mihai Eminescu
Dragi prieteni patrioți, români verzi ca stejarii,
Vă scriu acum pentru a vă face cunoscută o idee în speranța că o să vă placă, cu rugămintea de a-mi spune părerea voastră sinceră: aplicarea motivului frunzei de stejar pe mândrul drapel al României. Pentru toți românii, o idee pentru inimă, minte, trup și suflet – pentru libertate!
Am avut frumoasa șansă să locuiesc vreo câțiva ani de zile în Canada, acum câtva timp în urmă. I-am văzut pe canadieni ce mândri sunt de drapelul lor național, ce semnificație și ce importanță are frunza de arțar pentru inima canadienilor. Am participat și la sărbătoarea zilei naționale a Canadei în capitala Ottawa. „C′est la folie!” O mare de oameni manifestându-și bucuria și mândria de a fi canadieni și arborând steaguri canadiene, copii tatuați pe obrăjori cu frunza de artar, o adevărată încântare! Dacă doriți, vă pot arăta și niște poze, însă realitatea este copleșitoare. Întreaga lume știe de Canada ca fiind țara frunzei de arțar, este un brand de succes pe care Canadienii și l-au clădit cu mândrie în timp. Legat de Frunza de Arțar de pe drapelul Canadian, Fundația lu’ Pește propune, în spiritul proiectului Pomului Vieții, o semnificație hyggae: pornind de la faptul că siropul de arțar este o delicatesă exquisite, folosit, de exemplu, la turnat peste clătite puhave și gustoase și alte dulciuri savuroase, Frunza de Arțar de pe Drapelul Canadian să însemne DULCEAȚA VIEȚII, IUBIREA, în toate formele Sale.
Văzând imensul succes al modelului canadian, am reflectat și asupra țării mele și mi-am dat seama că și noi avem o frunză-simbol, dragă inimii noastre, cu rădăcini adânci în cultura, istoria și spiritualitatea neamului românesc. „Așa-i românul cand se veselește, / Ca și stejarul când înmugurește. / Așa-i românul când este iubit, / Ca și stejarul când e înverzit", mi-au răsunat în minte versurile unui cântec atât de drag nouă, românilor. Apoi m-am gândit și la alte exemple: „Român verde ca stejarul”, „Codrul e frate cu românul”, Stejarul legendar din Borzești, Gorunul lui Horea de la Țebea, etc. Fiind pasionat de sport, mi-am amintit și de faptul că naționala de rugby a României are ca siglă frunza de stejar. Este un sport pentru oameni viguroși, ce necesită suflet, implicare totală, muncă în echipă, disciplină și fair-play. Și eșichierul politic este reprezentat: partidul Noua Republică are ca semn electoral stejarul. De mare clasă este imaginea stejarului propusă de dumnealor, cu coroana având forma hărții țării, alcătuită din valori și alegeri autentice ale vieții. Banca CEC, un brand de succes românesc, cu care mulți dintre noi am copilărit, are ca siglă frunza de stejar. Nu întâmplător o amintesc aici, ideea de bani, bogăție și prosperitate, atât la propriu, cât și la figurat, este, așa cum vom arăta, strâns legată de acest simbol. Vinul (precum și alte licori rafinate și pline de caracter) se înnobilează în butoaie de lemn de stejar. Să privim asta și în plan metaforic, cunoscând simbolistica vinului și a stejarului și vom constata că ajungem undeva cu totul și cu totul interesant! Ultima dată, am avut plăcuta surpriză să aud despre Frunza de Stejar într-un colaj de cântece patriotice fantastice și minunate interpretate de Zeițele magnifice Mariana ANGHEL, împreună cu fiica Excelenței Sale, Adriana, în cadrul Festivalului Național “Strugurele de Aur” Jidvei Alba Iulia, difuzat de TVR în cadrul nepieritoarei emisiuni “Tezaur Folcloric”. Cu permisiunea Dumneavoastră, redau aici versurile unuia dintre ele, un cântec de cătănie, sunt prea faine, prea meseriașe și înălțătoare ca să îmi permit să trec peste ele fără să vi le spun, iar melodia o puteți asculta AICI: https://www.youtube.com/watch?v=Cez75B9-7yM.
“Frunzuliță, Frunză Verde, Verde De Stejar,
Ia Vezi, Dragă Copiliță, Ce Mai Armăsar!
Armăsar Frumos De Munte,
Ager, Sprintenel,
Negru Și Cu Steaua-N Frunte,
Sai În Foc Cu El!
La Oaste Țara Ne Cheamă,
Haideți, Frați Români!
Să Luptăm Pentru Dreptate,
Măi, Frate Român!
Pentru Sfânta Țărișoară Și Neamul Străbun,
Mergi Cu Dragoste De Țară,
Măi, Frate Român!”
Încântat de noua mea descoperire, am făcut o mică activitate de cercetare la bibliotecă pentru a afla mai multe despre simbolul stejarului în cultura românească și universală. Astfel, „Dicționarul de magie, demonologie și mitologie românească” de Ivan Evseev mi s-a părut foarte bine documentat. Iar ceea ce am descoperit, pur și simplu mi-a uns sufletul cu miere: „Stejarul este unul din cei mai importanți arbori sacri la români. El ocupă un loc important în viața și spiritualitatea poporului român, fiind considerat un arbore totemic. Vechii locuitori ai patriei noastre își puneau, de cele mai multe ori, așezările lor sub pavăza acestui copac mitic. Prin dimensiunile sale impresionante, simbolizează longevitatea, puterea de a rezista tuturor vicisitudinilor timpului. O lungă tradiție culturală a făcut din acest copac măreț simbolul forței fizice și psihice, al perenității și majestății. Cu rădăcinile sale înfipte adânc în pământ și cu vârful ridicat spre cer, stejarul se înfățișa omului culturilor tradiționale ca un arbore axial, care asigura comunicarea dintre cele trei lumi: lumea subpământeană, lumea terestră și lumea celestă. Stejarul e o metaforă a omului ce nu se lasă doborât de soartă, o alegorie a verticalității sale morale. Martor al trecerii atâtor existențe terestre individuale, stejarul semnifică permanența și continuitatea vieții și a faptelor unui popor, întruchiparea idealurilor naționale ale poporului nostru”. Ei, ce spuneți, v-am acaparat atenția?
Pentru latura universală a problemei, am consultat „Dicționar de simboluri” de Jean Chevalier și Alain Gheerbrant. Stejarul simbolizează „măreție, soliditate, putere, longevitate, înălțime – atât în sens spiritual cât și material, forță morală și fizică, izvor de viață și înțelepciune, fericire și prosperitate. Prin ramurile sale groase și prin frunzișul său des este o emblemă a ospitalității, a unei colectivități unite într-o singură faptă și un singur gând.” Dumnezeule Mare, avem un zăcământ de aur aici!
Am căutat pe internet semnificația culorii verzi din spectrul culorilor. Verdele este culoarea naturii, simbolizând fertilitatea, armonia și prospețimea. Are o corespondență puternic emoțională cu noțiunea de siguranță, stabilitate și rezistență. Muzică pentru urechile noastre! Referitor la culoarea verde, vreau să mai adaug aici ceva și sper chiar să reușesc să vă fac să zâmbiți un pic. Îmi aduc aminte când, puști fiind îndrăgeam și savuram la culme filme patriotice românești în care se povesteau fapte legendare ale strămoșilor noștri. Într-unul din ele, „Columna”, regizat de Mircea Drăgan, este o scenă absolut pitorească. Căpetenia hoardelor barbare, venite să ne cotropească țara, a făcut un compliment frumos acestor plaiuri minunate. A mărturisit, entuziasmat, în timp ce se dădea într-un leagăn legat de o creangă de copac, că îi place țara aceasta și că și-ar dori să stea ei aici. Se mai întreba cum este iarba vara. Părea că petrece un timp minunat în leagăn, încât aș fi vrut să fiu în locul lui pentru a avea parte de distracție. Răspunsul l-a dat mai târziu Mircea Rusu Band: „Iarba verde de acasă, să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă!” Firește, versurile trebuiesc privide la modul figurat, fiind un îndemn de a nu permite ca dragostea noastră vie față de glia strămoșească să se diminueze și să se stingă. Iar o aplicabilitate a acestei atitudini este, după părerea mea, ideea frunzei de stejar. Da, vara, iarba noastră de acasă e bună, grasă și e verde!
Mai sunt țări cu același drapel sau similar cu al nostru. Prin aplicarea frunzei de stejar pe falnicul drapel al României, el ar deveni unic în lume. Succesul este de partea celor care se afirmă, care îndrăznesc să facă un pas în față. Prietenii care au citit „Arta succesului la români” de Pavel Coruț știu de ce. De ce nu am fi și noi printre cei învingători? Am văzut recent pe internet niște postere motivaționale absolut magnifice (www.allposters.com ). Printre alte elemente-cheie ale succesului, cum ar fi curajul, atitudinea, angajamentul, caracterul, comunicarea, etc., posterul convingerii mi-a atras atenția în mod particular. Sub o imagine încântătoare a unui stejar falnic scăldat în razele soarelui erau cuvintele: „Convingerea: Fiecare stejar măreț a început prin câteva ghinde care au prins rădăcini în pământ.” Semințele acestui simbol sunt deja acolo, în cultura și ființa noastră. Rămâne numai să le sădim și să le cultivăm. Apoi să culegem roadele.
Legendele lumii întregi mustesc de figura măreață a stejarului. Dacă am pune emblema frunzei de stejar pe drapelul nostru scump ar crea legături între poporul nostru și popoarele lumii. Va face un serviciu imens României, toți vor localiza țara noastră ca fiind țara frunzei de stejar și ne vor privi cu simpatie și respect. Dacă nu ne place uneori cum suntem priviți de alții, ar trebui să ne întrebăm în primul rând cum ne privim pe noi înșine.
Am crea astfel un brand de țară pentru România ce ar pune în valoare forța creatoare a poporului nostru, chintesența spiritului acestui neam binecuvântat de Dumnezeu, în care să investim încredere, energie și pasiune. O marcă distinctivă, blazonul țării, emblema noastră care să sintetizeze trăsăturile națiunii române. O carte de vizită care să prezinte identitatea curată, reală, pozitivă și atractivă a țării noastre. Ne-ar ajuta să ne întărim încrederea în noi, ne-ar da curajul să fim noi înșine, ne-ar motiva, ne-ar ajuta să ne afirmăm, ar da culoare și sens vieții noastre. Merităm asta cu prisosință! Ar face un imens lobby pentru România în lume. Ceea ce crede restul lumii despre o națiune este important, afectează locul acelei națiuni în competiția pentru turism, investiții, pentru piețe externe de desfacere și pentru influență politică și culturală, lucruri care se răsfrâng asupra nivelului de trai al populației. (după „Branding de țară - România” de Natalia Cimpoca și co-autorii)
Țări din vârful culturii și civilizației, cu o experiență înfloritoare în democrație, au sesizat importanța adoptării unui simbol național ca factor motivațional și element coagulator al mândriei și afirmării naționale. Astfel, S.U.A. au vulturul pleșuv, Franța - cocoșul galic, Germania – acvila de munte, și exemplele ar putea continua. Divinitatea și Lucrarea Sa mai este reprezentată și pe alte flamuri ale altor națiuni curajoase: Soarele (Argentina, Japonia, și Uruguay), Semiluna cu Stea (țările musulmane), Steaua (pe drapelele mai multor țări). Ar fi cazul să le urmăm exemplul! Ideea doamnei ex-ministru a turismului Elena Udrea de a crea un brand românesc al turismului este salutară, am tot respectul și admirația pentru această inițiativă, însă stejarul este un simbol mult mai bogat în semnificații. Avem în cămara noastră de albinuțe harnice și pricepute toate ingredientele necesare creării unui brand de încredere, de succes: integritatea, încrederea, atașamentul, mândria, pasiunea. Stă în puterea și destinul nostru să construim un brand puternic românesc căruia să-i fim fideli toată viața și pe care să îl transmitem mai departe generațiilor viitoare. În spiritul acestei idei, îmi vine acum în minte prima din cele „10 porunci ale exilului românesc”, ale marelui patriot Ion Rațiu: „Fii mândru că eşti român. Afirmă-te întotdeauna ca atare. Suntem un popor nobil, vechi. Civilizația are rădăcini adânci în pământul țării noastre.” Frunza de stejar va sta chezășie și va povesti cu mândrie lumii întregi aceste lucruri.
Din câte îmi aduc eu aminte de la orele de biologie din școală, frunza este o adevărată uzină vie, un mecanism perfect cu precizie de ceas elvețian. În magistrala serie de documentare realizate de către BBC, “Wonders of the Universe” / “Minuni ale Universului”, profesorul universitar Brian Cox ne oferă o descriere frumoasă și corectă a frunzei: “Aceste frunze sunt mașinării minunate, modalitatea naturii de a înhăma puterea Soarelui”. (Și de unde altundeva putem citi o revistă, o carte, vedea un film sau asculta un disc cu muzică englezești, toate „the cat’s pyjamas” decât de la British Council?) Ne duce deci cu gândul în mod natural la simboluri ce țin de succes într-o societate modernă și eficientă: excelență, organizare, eficiență, muncă în echipă, leadership, etc. (așa cum sunt ele explicate strașnic de bine în cărțile de dezvoltare personală ale lui John Maxwell, spre exemplu)
Părerea mea este că un articol sau o lucrare nu pot fi considerate suficient de serioase și de încredere dacă nu fac referire și la un basm sau desen animat care să hrănească și să bucure copilul din noi. Așa că vă invit la film: „Epic” / „Regatul secret”, în regia lui Chris Wedge. Filmul prezintă superb epica bătălie dintre lumea vie și verde a naturii cu cea a putregaiului și a descompunerii. Ambele necesare pentru realizarea ciclului de reînnoire a naturii. Eu aș vrea să vă propun să-l privim dintr-un alt unghi, metaforic. Lupta dintre Bine și Rău, dintre Lumină și Întuneric, dintre Înțelepciune și Nesăbuință. „Many leaves, one tree.” / „Mai multe frunze, un singur copac.” Așa trebuie să fim și noi, oameni-frunză uniți la Copacul Vieții.
Ar mai fi un aspect pe care aș vrea să îl discutăm aici. Poate ar fi trebuit să încep cu asta... Societatea românească este una laică, însă nu trebuie să uităm că suntem un popor creștin. Fiecare dintre noi ne aducem aminte de prima cruciuliță făcută la îndemnul părinților sau bunicilor noștri și ce semnificație are ea pentru tot restul vieții. Iată ce alte „salăți din grădina ursului” am mai găsit în dicționarul mai sus pomenit: „Stejarul este pomul vieții, arborele crucii. La limită însuși Domnul nostru Isus Hristos devine arborele lumii, axă a lumii.” Ar însemna deci să punem o fărâmă din Hristos pe drapelul nostru sfânt, o fărâmă de Iubire. „Sus să avem inimile!”, cum zice Preacucernicul Părintele în Sfântul Altar. „Fie numele Domnului binecuvântat, de acum şi până-n veac!” Și atunci nu va mai exista pericolul să decupăm steagul țării pentru că nu ne vom permite niciodată să ne lepădăm de Domnul Dumnezeul nostru Iisus Hristos: „Unde dragoste nu e, nimic nu e!” „Catedrala Mântuirii Neamului Românesc” pe care o așteptăm cu toții cu mare bucurie ar putea avea un al doilea nume popular: „Catedrala Frunzei de Stejar”, sau, și mai bine, „Catedrala Pomului Vieții”, în numele dragostei ce-o purtăm Bunului nostru Dumnezeu. Și dacă tot suntem la capitolul întrebuințări, îmi vin în minte uniformele militarilor, polițiștilor, pompierilor, medicilor, judecătorilor, profesorilor, etc., precum și echipamentele sportivilor care reprezintă România care pot fi făcute cu motivul frunzei de stejar, ca semn de apreciere, distincție și mândrie națională. Am menționat mai multe profesii, pentru că, după părerea mea, sunt mai multe profesii-cheie care duc o “luptă” sfântă pentru patrie.
Am mai găsit în dicționarul de sinonime amintit mai înainte și faptul că stejarul este simbolul durității. Cred însă că ce putem reține de aici este dârzenia de care a dat dovadă acest popor în fața provocărilor istoriei. Despre destinul nostru vorbește atât de frumos Alexandru Vlahuță în „România pitorească”: „Vijelii cumplite-au trecut peste noi, la toate-am ţinut piept, şi nu ne-am dat, ş-aici am stat. Ca trestia ne-am îndoit sub vânt, dar nu ne-am rupt. Şi-am rămas stăpâni pe moşioara noastră. Ştie numai bunul Dumnezeu cu cât sânge ne-am plătit noi pământul acesta, scump tuturor românilor, scump pentru frumuseţile şi bogăţiile lui, scump pentru faptele măreţe şi înălţătoare care s-au petrecut pe el.”
Așa cum culorile tricolorului românesc înseamnă Libertate, Dreptate, Frăție, ar trebui să găsim și ceva similar pentru frunza verde de stejar. Am văzut că este un simbol încărcat în semnificații, avem de unde alege, slavă Domnului! Dacă ar fi după mintea mea, nu putem greși dacă am alege un buchet de 10 simboluri frumoase, asemeni unui top muzical, sau notei zece de la școală. Am face și un lobby imens școlii, educației, pentru că am da astfel nota maximă Patriei. Primele patru ne sunt sugerate de către părintele Teofil Pârâian în cartea „Din ospățul credinței” și reprezintă cele patru mari virtuți omenești pe care musai să le cultivăm într-o viață de OM: CREDINȚA, SPERANȚA, IUBIREA și SMERENIA: „Credința este ca o rădăcină pe care cresc tulpinile, florile și fructele faptelor bune” – Origene, „Speranța oamenilor este rațiunea lor de a trăi și de a muri.” – André Malraux, „Dragostea – rădăcina și izvorul binelui” – Sfântul Ioan Gură de Aur, „Smerenia este haina lui Dumnezeu. Căci, Cuvântul întrupându-Se, pe ea a îmbrăcat-o şi prin ea ne-a vorbit nouă, în trupul nostru” – Sfântul Isaac Sirul. Pentru completarea listei de până la 10, putem să ne inspirăm din semnificația culorilor drapelelor naționale ale altor țări cu o civilizație, cultură și democrație înfloritoare: ADEVĂRUL, TĂRIA, LOIALITATEA, ONESTITATEA, GENEROZITATEA, REZISTENȚA, VITEJIA, CURAJUL, PERSEVERENȚA, PACEA, BUCURIA, etc. Am putea, și ar fi chiar indicat să o facem, să încercăm să creativi și unici, prin cuvinte-cheie magice cum ar fi ENTUZIASMUL si RESPONSABILITATEA. Altă variantă, la fel de bună și frumoasă, ar fi să alegem 5 dintre aceste lucruri frumoase, ca fiind cifra Iubirii. Sau o alta, dinamică: în fiecare an să alegem o alta. Evident, strategia de schimbare dinamică poate fi folosită cu succes în orice variantă am alege.
Semințele Stejarului, Ghindele, reprezintă Trufandaua Porcului, ce la Români are Semnificații și Rădăcini adânci în Tradiții și Obiceiuri din Străbuni. Avem minunata și uluitoare “Povestea Porcului” scrisă chiar de Șăful Suprem, The Mighty Ion Creangă, care ne educă și ne învață că Porcul este Arhetipul lui Dumnezeu, la fel ca Orice este Viu în Univers, căci Dumnezeu Prea Sfântul și Luminatul este Părintele Bun al Tuturor. Asta face ca Noi, Oamenii și Copiii lui Dumnezeu să fim, la modul figurat și metaforic, Godaci. Propunem Cuvântul “GODAC” în Dicționarele tuturor Limbilor de pe Pământ, să celebrăm această Bucurie și acest Privilegiu, pentru Motivație și Inspirație!!! Este o rezonanță muzicală cu “GODARD” - Șăful Suprem – The Mighty Jean-Luc Godard și sună foarte vesel, pozitiv și nostim. I-am spus odată Cuvântul unei Zeițe Magnifice și Geniale Quebecoase, aflate, ca și mine în Secția de Psihiatrie a Spitalului “Sacre-Coeur” din Montreal, Quebec, Canada și s-a prăpădit de râs, mă punea să îl repet, să se amuze, să se distreze și să se înveselească, Fantastic Feedback, Mulțumim și Apreciem Enorm!!! Vorba ceie: “Oameni Suntem, Porci Mâncăm!!!” În Stejar cresc Mărgărintarele, o specie de Vâsc cu bobițe galbene, de culoarea Aurului. Am aflat despre asta rezolvând o Integramă faină, “Tichie de Mărgărintar” din fantastica Revistă “Integrame cu Noroc”. Știm cu toții ce reprezintă Vâscul în Tradițiile și Obiceiurile Românești: Iubire, Speranță, Belșug, Sănătate, Veselie și Voie Bună, Pace, Succes, Noroc, Bucurie și Fericire. Ne sărutăm Drăgăstos și cu Foc sub vâsc, să avem Noroc și Spor în Dragoste. Mărgărintarele sunt Perlele Vieții, Gânduri, Vorbe și Fapte adunate la Salba De Aur A Vieții.
Am un mare respect pentru americani: nu am văzut un discurs al președinților americani în care să nu fi invocat ajutorul și credința în Divinitate, pe moneda lor scrie “In God We Trust” / „Noi credem în Dumnezeu”. Dumnezeu este prezent în istoria americană, iar această națiune a fost întemeiată în spiritul unei credințe nestrămutate în Dumnezeu și în legile Lui. Și ei sunt și moderni și pragmatici și se află în fruntea piramidei civilizației. Am citit câteva cărți bune din crema cărților de psihologie motivațională de succes scrise de experți în materie. În toate, absolute toate se arată și se demonstrează importanța credinței pentru o viață împlinită și fructuoasă! Papa Ioan Paul al II-lea a afirmat despre țara noastră că este „Grădina Maicii Domnului”. Ce frumos! Să ne asumăm această menire! Prin frunza verde de stejar, pe lângă celelalte semnificații, există această uriașă șansă de a avea o frumoasă metaforă a Dumnezeirii pe drapelul sfânt al țării, pe care s-o îmbrățișăm strâns la piepturile noastre, ca popor creștinat de Sfântul Andrei.
Aveți nevoie de mai multe argumente, încă nu v-am convins pe deplin? Mai avem, căci veștile bune despre acest tărâm fermecat ne vin cu nemiluita! Astfel, zona geografică în care se află astăzi România, a fost în urmă cu peste 10.000 de ani, vatra lumii, locul unde a început cu adevărat civilizaţia umană. Și ce alt simbol mai potrivit pentru Vatra Lumii putem avea decât acesta?
Iubim cu toții stema României, acvila pe scut ce ține în plisc crucea izbânzii. Prin adoptarea frunzei de stejar pe drapelul țării am întări aceste simboluri deja existente. Dacă acvila este un simbol falnic aparținând regnului animal, stejarul este poate cel mai impresionant simbol din cel vegetal, ar fi o potrivire perfectă! Îmi aduc aici aminte de o reclamă din Canada excelent realizată, ce mie mi-a plăcut enorm: „Un verre de lait c’est bien, mais deux c’est mieux” / „Un pahar de lapte este bun, dar două sunt mai bune”. Și ca un fapt interesant, motivul central al clipului era semnul Victoriei, atât de drag tuturor. (Și DA!, reclama mă duce inevitabil cu gândul la un pahar strașnic de vin roșu ce îl cheamă pe al doilea și nu mă pot abține să nu zâmbesc de fiecare dată. :-) )
Am analizat aspectele pro și contra ale problemei. Dacă cele pozitive sunt din abundență, nu îmi vine nimic în gând la capitolul neajunsuri. Mă gândesc însă că s-ar putea da o interpretare greșită, judecând după opinia unora dintre prietenii mei care au citit aceste rânduri. Faptul că prietenii noștri maghiari au culoarea verde drept simbol al identității lor culturale nu trebuie să ne inhibe în alegerea noastră. Verdele este al tuturor, nu deține nimeni, deci nici ungurii, monopolul asupra lui. Spre exemplu italienii, frații noștri din ginta latină, au verde pe drapelul țării lor. Dacă îmi este permisă o glumă, în spiritul tradiționalei prietenii româno-maghiare, din punctul meu de vedere eu văd problema astfel: maghiarii vor arbora chiar inima drapelului național românesc, vor fi printre cei mai destoinici patrioți români. “Dacă nu se duce muntele la Mahomed, vine Mahomed la munte!” :-) Lăsând gluma la o parte, făcând loc frunzei de stejar în inimile și mințile noastre ne va ajuta să ne respectăm mai mult și să ne avem cu toții ca frații.
O altă critică la adresa ideii mele a fost că avem deja tricolorul nostru și că frunza verde de stejar ar fi prea mult. În nici un caz nu înseamnă că renunțăm la tricolorul nostru! Acesta ar căpăta o inimă ce va bate la unison cu toată suflarea românească, care să ne fie alături la bucurii și la necaz, pe care să o purtăm în cuget și în simțiri. Mă întreb dacă putem acuza curcubeul după ploaie că are prea multă culoare!... Combinația de culori roșu – galben – albastru – verde este folosită cu imens succes în sigla Windows de Microsoft – cel mai popular sistem de operare pe calculatoare din lume. A știut „vulpoiul bătrân” de Bill Gates de ce să o folosească! Fără îndoială, este o alegere câștigătoare. Mi s-a mai spus și că nu aș avea simțul realității și am fost sfătuit să mă uit în jur. Am urmat sfatul întocmai. Am vazut un tărâm pitoresc de basm, adevărat colț de rai, oameni minunați, frumoși, deștepți, harnici, talentați și destoinici - o societate bazată pe principii morale și etice, o istorie glorioasă, o cultură și civilizație frumoase, ce merită cu prisosință un asemenea simbol măreț! Sper că sunt în asentimentul tuturor, sfânta noastră glie strămoșească merită ce este mai bun pe lumea asta, “la crème de la crème”! Cel mai frumos drapel din lume este deja în mâinile noastre, dar este loc de mai bine, astfel încât vom avea un drapel mândru și rupt din soare! Istoria se respectă, dar se și scrie!
Nu trebuie să ne temem niciodată de schimbare, ea fiind o parte inevitabilă a vieții. Dacă ne oprim din a ne schimba, ne oprim din a exista. Abilitatea de a iniția chiar noi schimbarea în bine ne ajută să prosperăm. Dacă este benefică, cum e și în cazul de față, dacă aduce bucurie și progres trebuie să o realizăm cu curaj, entuziasm, speranță, credință și multă dragoste. Suntem responsabili pentru viața noastră, suntem creatorii propriului destin. Trebuie să fim atenți la ce este important: la propriile alegeri și atitudini aici și acum. Evident, la început, ideea frunzei de stejar ni se poate părea străină și neprietenoasă, din spirit de autoconservare. Dar odată ce ea va încolți în inimile noastre și va da roade, nu ne vom mai putea dezlipi de ea, va fi parte integrantă a ființei și identității noastre naționale. Există o lege care guvernează Universul - Legea Atracției care spune că gândurile bune atrag după sine lucruri frumoase. Să acceptăm această provocare, să facem strategia pentru un viitor frumos, sădind în piepturile pruncilor noștri semințele măreției și lucruri minunate se vor întâmpla! Miza o reprezintă calitatea vieții, speranțele, visele și idealurile noastre.
Dacă credeți că ideea mea are potențial, ar trebui să o aducem la cunoștință românilor, să o discutăm și să o analizăm împreună. Eu îndrăznesc să visez că va readuce speranța și va înflăcăra inimile concetățenilor mei. O idee ar fi o campanie publicitară în care expresia „Sunt mândru că sunt român!” este aproape obligatorie. Aș avea și o idee pentru finalul spotului: un dialog absolut savuros din Pulp Fiction regizat de Quentin Tarantino. Făcând paralela cu mitologia străveche dacică, secvența ar reprezenta magistral chemarea la luptă a Marelui Lup Alb ce se adresează fiecăruia dintre noi:
Mr Wolf (Dl. Lup) – Expertul, în control, sigur pe sine:
- „Mie unuia îmi place stejarul. Dar ție, Jimmie? Îți place stejarul?” / „I like oak myself. How about you, Jimmie? You an oak man?”
Jimmy - tipul timid, „mustăcind”. Probabil același Jimmy din cântec, căruia „îi plac fetițele-n bikini”, deci negreșit un „fine art connoisseur”:
- „Stejarul este drăguț.” / „Oak's nice.” :-)
Artiștii români ar putea veni în ajutor. L-aș exemplifica pe Maestrul Tudor Gheorghe; să îl rugăm să facă un album simfonic pe această temă cu influențe din folclorul românesc. Și dacă suntem aici, musaui sa vă îndemn să cumpărați CD-ul magnific al Famigliei Ortodoxe – „Cântece Pentru Neam Și Țară”. Și ia uitați Domniile Voastre ce Giuvaier Neasemuit și Neprețuit am găsit în El, “Măi Stejar!”:
“Măi Stejar Pletos Și Verde,
Tra, La, La, La, La, La, La,
Ce-Ți Înalți Vârfu-N Păduri,
Tra, La, La, La, La, La, La,
De Sub Tine Nu Se Vede
Voinicelul Cu Conduri,
Tra, La, La, La, La, La, La, La, La,
Tra, La, La, La, La, La.
Măi Voinice, Dragă Frate,
Tra, La, La, La, La, La, La,
N-Ai Nici Cum Frică De Moarte,
Tra, La, La, La, La, La, La,
Căci Sub Mine Tu De-Ai Fi,
Umbra Mea Scut Îți Va Fi,
Tra, La, La, La, La, La, La, La, La,
Tra, La, La, La, La, La.
Am O Țară Mult Iubită,
Tra, La, La, La, La, La, La,
Ce De Dușmani E Râvnită,
Tra, La, La, La, La, La, La,
Pentru Ea Și Neamul Meu,
Eu Mă Rog Lui Dumnezeu,
Tra, La, La, La, La, La, La, La, La, Tra, La, La, La, La, La.”
M-am „jucat” un pic pe calculator și am pus o frunză de stejar pe tricolorul românesc, pentru o primă impresie. Am apelat la Ajutor de Nădejde: Kiddos PATŸ –Prințesa Buburuză aka The Wonder Woman și MIHNEA – Regele Inimă De Leu. Arată fabulos! „Asamblare perfectă!” / „Perfect assembly.”, cum ar zice Robert de Niro în „Oameni de onoare” / „Men of Honor” regizat de George Tillman. Un grafician profesionist, un artist s-ar pricepe însă să facă o treabă minunată. O idee bună ar fi organizarea unui concurs pe această temă.
Am încercat să privesc cu un ochi autocritic ideea mea, prin prisma a două proverbe românești. În mod normal, așa cum în basmele copilăriei Făt-Frumos trecea prin trei încercări, ar fi trebuit să aleg trei proverbe. Pe al treilea îl las însă la latitudinea dumneavoastră, pentru critică constructivă.
- „Se potrivește ca nuca în perete.” Am respins categoric această variantă. V-am expus argumentele pe care le-am găsit și care pledează covârșitor în favoarea acestei idei. Sunt sigur că ele sunt mai multe decât ceea ce am descoperit eu. Eu sunt de profesie informatician și stropul de spirit logic și analitic pe care îl am îmi spune că e o idee bună. Oamenii de cultură, experții în marketing, psihologii, preoții și prin extenso specialiștii din toate domeniile de activitate ar putea analiza pertinent această propunere. Visez la un brainstorming pe această temă!
- „Țara arde și baba se piaptănă.” În contextul în care trecem printr-un moment dificil, văd în ideea mea un imbold care să ne încarce inimile și mintea cu energie pozitivă, să ne unească pentru a trece hopul. Să ne scuturăm de praf și de colb, să strângem rândurile și să reușim împreună frumos. Cred că timp mai prielnic pentru aplicarea acestei idei nu există. Însă, dacă mă gândesc mai bine, se poate ca momentul actual să nu fie tocmai cel potrivit și că ar fi mai înțelept să așteptăm să vină vremuri mai bune și mai prielnice pentru această inițiativă. Eu mă gândeam că întregirea neamului românesc (unirea Basarabiei și a Bucovinei de Nord cu România) ar fi momentul PERFECT pentru acest lucru. Un sondaj recent de opinie arată că într-o manieră covârșitoare (aproape 90 %) românii doresc cu ardoare reîntregirea patriei, unirea Basarabiei la țara mamă, România. Nutresc speranța că și frații noștri din Moldova de peste Prut nutresc aceleași sentimente. Basarabia pământ românesc! – Basarabia e România! Într-un program magistral realizat de TVR, românii l-au ales pe Ștefan cel Mare și Sfânt ca fiind cel mai mare român al tuturor timpurilor. Știm cu toții testamentul lasat de marele voievod națiunii: "Moldova nu a fost a mea şi nu este a voastră, ci a urmaşilor voştri, şi a urmaşilor urmaşilor voştri în veacul vecilor!" Să ne bucurăm deci de responsabilitate! "Nu vorbiți de iubire - IUBIȚI-VĂ! Nu vorbiți de unire - UNIȚI-VĂ!" O idee = un proiect pentru un viitor luminos împreună Acasă. „Trăiască România dodoloață!” ♥
„Treceți batalioane române și Prutul
La arme cu frunze și flori
V-așteaptă izbânda, v-așteaptă si frații...
'Nainte! 'Nainte spre marea Unire,
Hotarul nedrept să-l zdrobim!...
Vointa întregului neam.”
Este suficient de „cool” ideea frunzei de stejar? Categoric, DA! Dacă ar fi să ne jucăm un pic cu versurile unui hit, marcă înregistrată B.U.G. Mafia, care luate în sine constituie adevărate perle motivaționale, mesajul frunzei de stejar ar suna cam așa: „Vino mai în față să producem niște lei!”, pentru că „Vreau tot ca și fenta lui Dobrin”, să pot spune că „Nu e nimic pe lumea asta la fel / Ca viața care-o am în cartier!”
Acum aproape două mii cinci sute de ani Herodot ne prevedea un viitor deosebit, dacă vom fi uniţi. Un legământ sfânt față de glia strămoșească și poporul nostru. Această națiune măreață poate, trebuie și va fi învingătoare! Alegerea ne aparține. Să ne asumăm răspunderea pentru propriul destin, luând în mâini cârma vieții și îndreptând corabia încotro dorim: O Românie mândră ca soarele sfânt de pe cer! ♥ Vă Invităm pe Toți să Dansăm Hora Unirii și Dansul Democrației, a Civilizației și a Libertății lui Zorba Grecul pe Pământul României! ♥ :)
„Tot Ce E Românesc Nu Piere,
Şi Nici Nu Va Pieri!
Oricât Vom Îndura,
Jurăm Să Fie Aşa!
Căci Tot Ce-I Românesc Nu Piere,
Şi Nici Nu Va Pieri!
Românul Știe Să Înfrunte Ceasul Greu,
El Crede În Dreptatea Lui Și-N Dumnezeu!
Când Țara Viaţa Ne Va Cere,
Noi O Vom Dărui!
Când Ceasul Va Sosi,
Noi Să Plătim Vom Ști!
Căci Tot Ce E Românesc Nu Piere,
Şi Nici Nu Va Pieri!”
(Jean Moscopol - „Căci Tot Ce-I Românesc Nu Piere!” - https://www.youtube.com/watch?v=OxklTWmRQpw)
V-a plăcut ideea? Ce spuneți, acceptați minunata provocare? Cred sincer că ideea Frunzei de Stejar este una fantastică și mărturisesc că am o dorință arzătoare să o vedem realizată. Rămâne însă ca dumneavoastră, Românii să o analizați cu atenție și să decideți. Voi, prieteni, sunteți adevarații experti! Nu e cu supărare dacă ideea va fi privită ca nereusită. Unul din principiile de bază ale brainstormingului este că până și ideile năroade pot declansa alte idei, cu adevărat bune. De voie, de nevoie, ăsta ar fi planul de rezervă. :) Cât despre mine, ea a plătit deja dividende, am crescut în ochii nevăstuicii mele frumoase ca având „o idee trăznită” și pot să vă mărturisesc că e un sentiment absolut minunat! :-)
În încheiere, vă invit pe toți să ne “virusăm” cu toții de farmecul, aroma și culoarea Pomului Vieții, ascultând melodia „Copacul” de Aurelian Andreescu:
„În grădina casei mele e Copacul
Care cântă și pe frunze și pe vânt.
Care știe tot ce-mi place și ce simt.
Care știe cântecul ce-n gând îl cant.
În grădina casei mele e Copacul
Care-mi spune să fiu mândru cum e El.
Care-mi spune să-mi țin fruntea dreaptă tot mereu,
Fie ploaie, fie soare, fie nori,
Tot ca El!
Copacul demn se-nalță în grădina mea
Încărcat de roade și de noapte grea.
Au incercat dușmani să-L culce la pământ și să-L știe-ngenunchiat.
Copacul demn se-nalță în grădina mea
Amețit de soare, de lumina grea.
Acest Copac e trup din trupul țării sfânt
Și-o fi veșnic pe pământ!
În grădina casei mele e Copacul,
Stă de pază și la bine, și la greu,
Simt în brațe lemnul tare și-L sărut mereu
Și Copacul se transformă dintrodat'
Sunt chiar Eu!”
Vă multumesc mult pentru ca v-ați rapit din timpul dumneavoastră prețios și că ați citit rândurile acestei pagini! Apreciez enorm, înseamnă mult pentru mine!
Cu mult Drag, Respect și Considerație,
p.s.
Am decis să dau curs acestei idei și mi-am luat inima în dinți să v-o împărtășesc pentru că am citit în ultima vreme mesaje cu umor negru la adresa propriei țări. Întreaga mea ființă s-a revoltat! „Nu te întreba ce poate face țara pentru tine, întreabă-te ce poți face tu pentru țara ta!”
O alternativă la această idee, la fel de valoroasă, este de a pune imaginea unui stejar în inima drapelului patriei. Ar avea aceleași simboluri și ar fi cumva mai direct și mai simplu, în ideea că ceea ce este simplu nu este și simplist. Lumea are deja un bradut pe unul din steagurile națiunilor ei (care este de fapt cedru), un stejar ar fi binevenit și s-ar portrivi de minune în peisaj. De exemplu, am văzut pe o carte de dezvoltare personală a editurii Amaltea, sau pe “Pâinea Smarandei” un copăcuț simpatic, ceva similar am putea încerca și aici. Mie personal îmi place însă mai mult frunza, e mai stilat, o metaforă demnă de poporul din care a izvorât geniul lui Eminescu, Enescu și Comăneci. Dar până la urmă, una este mai bună ca cealaltă! Voi ce ați prefera? În spiritul acestor idei care povestesc despre valorile Vieții, am putea găsi un alt simbol pentru inima drapelului sfânt al Patriei noastre?
Doamne, ocrotește-i pe Români! ♥
O alternativă la această idee, la fel de valoroasă, este de a pune imaginea unui stejar în inima drapelului patriei. Ar avea aceleași simboluri și ar fi cumva mai direct și mai simplu, în ideea că ceea ce este simplu nu este și simplist. Lumea are deja un bradut pe unul din steagurile națiunilor ei (care este de fapt cedru), un stejar ar fi binevenit și s-ar portrivi de minune în peisaj. De exemplu, am văzut pe o carte de dezvoltare personală a editurii Amaltea, sau pe “Pâinea Smarandei” un copăcuț simpatic, ceva similar am putea încerca și aici. Mie personal îmi place însă mai mult frunza, e mai stilat, o metaforă demnă de poporul din care a izvorât geniul lui Eminescu, Enescu și Comăneci. Dar până la urmă, una este mai bună ca cealaltă! Voi ce ați prefera? În spiritul acestor idei care povestesc despre valorile Vieții, am putea găsi un alt simbol pentru inima drapelului sfânt al Patriei noastre?
Doamne, ocrotește-i pe Români! ♥
Iași, România
Pentru Gâzulițele frumoase din viața mea ♥
